Picunov-Ţârţău Alexandra, sculptoriţă


    Alexandra Picunov s-a născut la data de 20 iulie 1928 la Chişinău. A decedat la 23 octombrie 2002, Chişinău. Mâine ar fi împlinit 85 ani de la naştere, dar din păcate ne-a lăsat sculptura dumneaei. Face studii la Liceul „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti. În 1947 revine împreună cu familia la Chişinău. Absolveşte Şcoala de Arte Plastice „I. Repin” acum Colegiul de Arte Plastice „Al. Plămădeală”, secţia sculptură (1952). A avut un drum oroginal în artă şi nu s-a limitat în activitatea sa la un singur gen sau la un singur material. A executat compoziţii şi portrete, lucrări purtând un caracter simbolic sau alegoric. Până a ajuns la materialul care o va consacra – şamota, va ciopli în lemn şi piatră. A practicat sculptura de postament şi plastica mică. În sculptura de postament dezvoltă tradiţiile artei româneşti: La izvor, Roadă, Muzicanţii, Hora, Fata cu cobiliţă (1968). Inspirată de creaţia populară, de arta decorativă, va crea o serie de lucrări cu teme predilecte ce evocă pământul, plaiul natal, feminitatea, demnitatea de a fi mamă. Însă Alexandra Picunov-Ţârţău va depăşi cadrul strict etnografic, realizând lucrările Izvorul vieţii, Culesul strugurilor, Torcătoare, Fete cu floarea-soarelui, Poarta naturii (1968), toate în şamotă. Au urmat lucrări în care, pe lângă aspectul decorativ, persistă şi filonul filozofic, care traversează lucrările: Infinit (1972), Fertilitate (1975), Germen (1979), Tutunăreasă (1981). Respiraţia pământului este denumirea unei compoziţii, concepută în tehnica aluminiului (1980), urmată de ciclul Poemul pământului inişiat în 1983. Timp de 15 ani sculptoriţa valorifică diverse subiecte în cadrul acestui ciclu: Jocul timpului, Purgatoriu, Greul pământului. În urma tragicelor evenimente de la Cernobîl, crează lucrarea Cernobîl (1988).

Fire deschisă, comunicativă, care n-a ştiut să facă falsuri, se impune ca o artistă cu diverse calităţi valoroase nu doar sub aspectul înţelegerii artei şi a practicării acesteia în mod profesionist ci al unei atitudini colegiale faţă de artişti. A realizat numeroase portrete, cel al criticului de artă A. Pistunova (1972), ale pictorilor V. Rusu-Ciobanu (1975), M. Grecu (1976), E. Romanescu (1985), cel al sculptorului L. Dubinovschi (1976). Persoana care a inspirat-o în continuu a fost sora ei, marea actriţă Constanţa Ţârţău, nume celebru al Teatrului Naţional din Chişinău. În 1980 îi va definita portretul , alt actor Dumitru Caraciobanu, portret sculptural. O pagină importantă a creaţiei sale îl constituie bustul lui Lucian Blaga de pe Aleea Clasicilor din Chişinău. S-a impus şi ca autoare a compoziţiilor monumental-decorative: Tutunăreasă, Pământ. În perioada 1999-2002 lucrează la ciclul Oglinzi care a încheiat şi ciclul vieţii sale. Ca o uvertură, pictează Scara vieţii (2002).

Din 1954 participă la expoziţii republicane în 1985 şi 1990 inaugurează expoziţii personale la Chişinău. A participat la tabere internaţionale de sculptură în România. Vernisează expoziţii personale şi peste hotare: Bulgaria, Ungaria, Polonia, Canada, Italia, ş.a. Împreunăcu pictoriţa Ada Zevin expune la Fundaţia Culturală Română din Bucureşti (1996). Muzeul Naţional de Artă din Chişinău, Galeriile „Tretiakov” din Moscova alte mari muzee deţin în colecţiile lor lucrări ale artistei noastre. Cinci piese reprezentative pentru creaţia artistei se află astăzi în incinta Ambasadei României la Chişinău. Unele creaţiide Alexandra Picunov-Ţârţău se află în colecţii particulare.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din RM (1962). La expoziţiile de sculptură organizate în anii 1983, 1985, 1987, 1989 de UAP  din RM obţine locul I, alte premii, inclusiv al Primăriei Municipiului Chişinău.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s