Tinere talente

   Cu un simţământ de bucurie vrem să le spunem prietenilor care ne citesc, că suntem solicitaţi mai des de mulţi tineri, care au de transmis un mesaj, o picătură din creaţia personală, ce denotă vibraţiile inimii şi a sufletului în căutare către un public mai larg. Le satisfacem dorinţa cu o deosebită plăcere. Aceste fapte au loc datorită activităţilor pe care le realizăm, o dovadă că ne facem văzuţi şi auziţi în spaţiul chişinăuian. Recent a avut loc o lansare a unei expoziţii de grup, despre care am mai spus ceva mai înainte. A fost o întâlnire destul de plăcută, ce a întrunit împreună studenţi, deja la vârsta deplină a maturităţii şi profesorii lor. După această întrunire participanţii nu au ezitat să ne viziteze. Au urmat dialoguri interesante. Vă propunem unele din ele. Căci aceşti tineri sunt la începutul carierei lor şi talentul de care dau dovadă are nevoie de sprigin şi încurajare. Nu ezitaţi să Vă spuneţi părerea. Spaţiul bibliotecii este frumos „ocupat” de lucrări originale ale tinerilor absolvenţi de la Universitatea Pedagogică „I. Creangă”, ei sunt profesorii şi artiştii noştri de miîne, care vor prelua estafeta de la generaţia de azi, ducând-o spre viitorul nostru, precum este şi genericul acestei expoziţii „Trecutul spre viitor”.

Grigoriu Elena. O interesantă destăinuire a făcut-o Elena în faţa celor prezenţi în sala de lectură referitor la lucrarea sa „Covor moldovenesc”, care practic …a dat viaţă covorului, rămas încă de la străbunica ei. Covorul era deteriorat mai mult de 70% din suprafaţă, însă lucrările de recuperare au scos în evidenţă nuanţele coloristice şi ornamentele artistice, caracteristice în tapiseria moldovenească, o veche îndeletnicire a poporului nostru, care are o tradiţie de secole. Elementele decorative improvizate de autor, care vin să completeze covorul vechi constituie un model de acceptare a tradiţiei prin prisma actului modern, astfel încât arta populară să reînvie şi să fie preluată de meşteşugarii tineri. Prin această lucrare Elena Grigoriu repune în valoare continuitatea în timp şi spaţiu a artei populare moldoveneşti. „Deportările”, o  altă lucrare a Elenei, nu mai puţin importantă, este şi pictura în ulei pe pânză, mărimea 90 x 70 cm. Inspirată din sursele memoriei (literatură, cinema, povestirile martorilor),  Elena aduce un mic omagiu la memoria colectivă a deportaţilor – oamenilor din Basarabia, strămutaţi în pofida voinţei lor pe meleaguri străine, în Siberia. Autoarea consderă, că este de datoria fiecăruia din noi să-şi aducă contribuţia personală la reactualizarea acestor file dramatice din viaţa poporului basarabean cu scopul de a nu se repeta în viitor.

Voloh Tatiana. Ritm. O lucrare reprezentativă a Tatianei, cu un mesaj profund filosofic –  succesiunea şi continuitatea lucrurilor în timp, redate prin prisma semicerurilor, executate din accesorii ale designului interior şi aranjate compoziţional, încărcate cu o energie cromatică, care supune mişcarea energică , mişcarea vieţii şi a anotimpurilor, mişcaea succedată a timpului, stăpân pe toate, stăpân pe destin, pe continuitatea şi speranţa care domneşte în fiecare suflet. Unirea. Lucrare executată în ulei pe pânză, 750-480 cm, care prin culoarea pronunţată a roşului, te face să o priveşti într-un mod aparte. Mesajul artistic este evident. Tema abordată este actuală, inspirată din filele trecutului a istoriei poporului român şi transmisă din generaţie în generaţie, care îi marchează pe tineri, îi provoacă la declanşarea stărilor de creaţie. Având drept motou spusele legendare ale domnitorului Ştefan cel Mare  – pământul nu a aparţinut strămoşilor noştri şi nici nouă, ci a urmaşilor urmaşilor noştri, Tatiana îşi deapănă ideea în aceeaşi încadrare filosofică, amintită anterior, despre menirea omului pe acest pământ, care este ca un fir, din care încep a toarce generaţia, neamul, care trece în calea sa de dăinuire prin suferinţe, dar care nici odată nu-şi pierde harul dat de la Dumnezeu. Viitorul ne aparţine urmaşilor, unirea sufletească, omenia ne va uni şi sub această egidă se vor uni şi tărâmurile, pe care nu odată, fiind ţinta duşmanilor, au fost călcate în picioare. În virtutea acestor intemperii, ne spune Tatiana, s-a destrămat pe alocuri şi ţesutul neamului nostru. În lucrare se concepe apelul Păstraţi hora unirii! – trecând din veac în veac, prin istorie şi soartă, trecutul în viitor.