Audiovizual – efecte benefice, dar şi nocive


Dumitru Olărescu şi Violeta Tipa

Dumitru Olărescu şi Violeta Tipa

Biblioteca de Arte ,,Tudor Arghezi” din capitală şi-a continuat şirul de activităţi în cadrul Săptămânii uşilor deschise desfăşurate în perioada 25-31 mai. Instituţia a găzduit o lansare de carte cu titlul Cultura audiovizuală: provocări şi tendinţe, autor Violeta Tipa, moderator Dumitru Olărescu, maestru în arte, cineast. Trebuie să reamintim că doamna Violeta Tipa este om de televiziune, doctor în studiul artelor, cercetător ştiinţific, conferenţiar universitar, specialist în studiul filmului de animaţie. Apariţia cărţii a fost posibilă în cadrul realizării unui proiect comun de cercetare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Fondul Umanitar din Federaţia Rusă, lucrare aprobată şi recomandată spre publicare de Consiliul Ştiinţific al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM. Dar nu titlurile şi denumirile institiilor sunt importante în realizarea acestui proiect, ci probemele de importanţă majoră pentru societate care sunt luate în dezbatere. Cultura audiovizuală: provocări şi tendinţe atrage în mod insistent atenţia la impactul pe care îl au  asupra copiilor, şi mai cu seamă a tinerei generaţii, şi într-o oarecare măsură a întregii societăţi, mijloacele audivizuale (TV, Internetul, telefonul mobil etc.), pe de o parte pozitiv prin calitatea de informare şi aportul la educaţie prin emisiunile cognitive, pe de altă parte, negativ, prin promovarea voită sau ne voită a pseudovalorilor – vedetetism, desfrâu, lipsă de scrupule, violenţă, vulgaritate, minciună, îmbogăţire. Toate acestea sunt însuşite de copii şi adolescenţi, tocmai în care se formează ca personalitate, cu precădere din spaţiul televizual. Moderatorul Dumitru Olărescu, în faţa unui public select, jurnalişti, scriitori, cititori ai bibliotecii, prieteni şi colegi ai autorilor (Violeta Tipa şi Victor Ghilaş), între care Aurelian Dănilă, doctor habilitat în studiul artelor, Larisa Ungureanu, critic de tearu şi film, Constantin Bălan, regizor, tinere cercetătoare de la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM ş.a., a reiterat, în calitatea sa de redactor ştiinţific al cărţii, valoarea acesteia pentru întreaga societate, dat fiind faptul că semnalează în baza unui studiu prodigios o problematică sensibilă din domeniul educaţiei şi formării personalităţii, indică diagnoza, vine cu concluzii şi cu unele recomandări. El a spus că această carte este un pionerat.

În luarea sa de cuvânt, autoarea Violeta Tipa a informat în mod sumar publiculСовременный экран  despre munca la carte, şi despre unele rezultate deja ale lucrării, chiar dacă ea nu a fost mediatizată suficient, ce se referă la demararea unor cercetări de către psihologi ruşi la instituţii şcolare şi preşcolare din ţara lor. În dezbaterile care au avut loc au fost expuse mai multe opinii ce au împărtăşit viziunile autoarei – audiovizalul, pe lângă unele calităţi pozitive, vehiculează o morală indecentă, cultul cruzimii şi al violenţei, mai ales prin programele şi filmele din afară, ceea ce pune în pericol însăşi identitatea umană. Or, semnatara volumului indică că la ora actuală, pentru conservarea valorilor autentice naţionale, ,,este deosebit de important ca tânără generaţie să fie crescută într-un univers valoric ancestral care ar valorifica spiritul naţional. În acest context audiovizualul este cel mai favorabil teren pentru formarea viitoarei personalităţi. Primul pas în această direcţie presupune valorificarea tezaurului născut în mediul poporului – a folclorului naţional, din care fac parte miturile, poveştile, basmele, obiceiurile şi, nu în ultimul rând, folclorul muzical”. Obseravţii, idei şi sugestii preţioase a prezentat Larisa Ungureanu, căzând de acord că după anii 90, când am pledat pentru independenţă, adevăr istoric, limbă, grafie latină, am renunţat apoi la valorile autentice naţionale, fără a propune ceva în loc. Şi astăzi avem de a face cu ,,goluri apărute în ţinuta etică, în orizontul estetic al tinerei generaşii, toate provocate de schimbarea bruscă a valorilor şi virtuţilor etice”. Criticul de teatru şi film a menţionat că lucrarea este utilă atât copiilor, cât şi părinţilor, care trebuie să supravegheze ce privesc şi să-i direcţioneze pe calea corectă în utilzarea tehnologiilor informaţionale de ultimă oră. Ei trebuie să explice odraslelor că filmul nu este o realitate, să nu-l confunde cu viaţa. Iar Internetul, pentru copii, dacă nu e folosit potrivit necesităţii, poate fi asemuit cu un cataclism, în virtutea impactului negativ pe care îl produce. Ne aşteaptă, a subliniat criticul, un viitor sumbru, dacă nu vom întreprinde nimic în remedierea situaţiei. O apreciere înaltă a exprimat doctorul în studiul artelor Aurelian Dănilă, atrăgând atenţia că ,,pe rafturile bibliotecilor din ţară nu vom găsi prea multe cărţi despre radio şi televiziune, că este o lucrare de excepţie, ce conţine o analiză profundă, în cunoştinţă de cauză, a activităţii radioului şi televiziunii, că este un imbold de cercetare pentru alţi specialişti – psihologi, pedagogi, culturologi”. Alţi vorbitori, între care şi Mihai Poiată, s-au dat cu părerea că la asemenea dezbateri ar fi bine să fie invitaţi exponenţi ai mai multor domenii, cel economic, educaţional, cultural etc., dat fiind spectrul larg al problematicii luate în dezbatere, ne fiind trecuţi cu vederea şi factorii decizionali. Sunt probleme ale societăţii, ele sunt stringente, şi noi trebuie să batem alarma, a subliniat cunoscutul scenarist. În acelaşi timp, este necesar să se împlice mai mult familia, societatea, astfel încât să ne creăm imunitate faţă de lumea din jurul nostru, faţă de tot ceea ce vine, bun şi rău, din Occident şi asupra căror nu putem să ne opunem, căci şi cursul nostru este să ne integrăm în  Uniunea Europeană. Multe lucruri în Apus deja s-au consumat, ei sunt înaintea noastră, şi ne vine foarte greu să ne sincronizăm cu cei din Occident şi în acest sens cartea este o provocare pentru întreaga societate. Alţi vorbitori, între care tinerele cercetătoare de la Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, şi-au expus părerea pe marginea celor luate în dezbatere şi în final s-a ajuns la concluzia de a organiza mese rotunde în vederea senzibilării opiniei publice asupra impactului pe care îl are audivizualul: Televiziunea, Radioul, Internetul, Celularul.

 Consemnare – Dumitru MĂMĂLIGĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s