Quilling – lucrul manual artistic cu hârtia


Suntem deprinşi cu lucrul de mână confecţionat din hârtie prin tehnica origami sau hârtie pliată,  în traducere din limba japoneză. Copii de la grădiniţă şi cu atât mai mult elevii din şcoală, utilizatorii bibliotecilor publice, împreună cu instructorii şi cadrele pedagojice ştiu de minune să construiască din hârtie modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte. Această artă este destul de veche şi vine din artele tradiţionale japoneze, bucurându-se de un succes enorm alături de arta aranjării florilor – ikebana, arta servirii ceaiului şi multe alte elemente, care au simbolizat din tot timpul frumosul  şi perfecţiunea japoneză. Mai puţin cunoscută, dar care îşi croieşte un drum sigur, beneficiind de o popularitate mare printre doritori şi admiratori este o altă tehnică de confecţionare a obiectelor şi a accesoriilor de artă, de astă dată din hârtie răsucită. Tehnica se numeşte „quilling”. Originea termenului vine din limba engleză, care în traducere înseamnă pană de pasăre. Este o artă veche de răsucire a hârtiei în jurul unei pene de pasăre, apărută pentru prima dată în Europa medievală către sfârşitul secolului XIV, atunci când maicile din mănăstiri creau medalioane graţioase prin intermediul acestei tehnici. Deşi hârtia e un material de scurtă durată şi puţin ce a mai rămas din aceste capodopere, până la noi a supravieţuit totuşi această tehnică veche, care era  populară în multe din ţările lumii şi era o alegere mai cu seamă pentru doamnele din familiile nobile. Astăzi răsucirea hârtiei este larg răspândită în Europa de Vest, în special în Anglia şi Germania, dar având unele caracteristici deosebite şi în estul Europei, atunci, când practic quilling-ul a fost mutat în această zonă. Fabricarea hârtiei de înaltă calitate şi a lucrului cu acest material, cât şi cele mai bogate tradiţii legate de cea mai bună grafică şi plastică, a conturat o nouă viaţă domeniului de artă plastică cu hârtia. În secolul XV ea a fost considerată ca un gen de artă, în secolul XIX – ca divertisment pentru femei. Pe parcursul secolului XX acest lucru artistic manual a fost practic dat la o parte, reînnoind cu o nouă vitalitate către sfârşitul ultimelor decenii, transformându-se într-o artă ca atare. Această îndeletnicire deosebit de frumoasă prinde rădăcini din ce în ce mai adânci şi în Moldova. Tehnica quillingu-lui la noi este un teren de cercetare şi un hobby dacă vreţi, în deosebi pentru tineri, care în pofida unor probleme, ca spre exemplu lipsa literaturii de specialitate, a unor profesionişti, care i-ar învăţa modul şi particularităţile tipice în studierea tehnicii date, nu se dau bătuţi, dar seară de seară, în faţa calculatorului, învăţând pas cu pas toate nuanţele artei date sau făcând turnee în diferite oraşe şi regiuni în spaţiul european pentru a deprinde această meserie. În tot acest răstimp persoanele atrase de tehnica guilling nu se limitează numai la cunoştinţele căpătate, dar deja îşi formează un stil personalizat, care cu bunăvoinţă şi profesionalism (de ce nu!) îl împărtăşesc şi altora. La una din lecţiile de instruire, ce capătă tot mai mult contur de inovaţie şi învăţare în cadrul Laboratorului de creaţie (după cum am convenit) din cadrul Filialei de Arte „T.Arghezi” a BM „B.P.Hasdeu” a venit d-ra Alexandra Cristea, una din cei mai avansaţi promotori ai tehnicii date din Moldova. A venit cu un set bogat de lucrări personale, extrtaordinar de frumoase, elegante, diverse ca temă şi conţinut, executate prin această metodă. Stilul de lucru, care o caracterizează pe Alexandra este acurateţea şi exactitatea cu care îşi îndeplineşte munca, o muncă calculată până în cele mai minuscule detalii, care fapt a atras atenţia participanţilor la master-class-ul dat.  A venit cu tema bine pregătită, punând la dispoziţia fiecărei persoane toate elementele necesare în procesul de confecţionare a unei rame pentru fotografii. La început ni se părea o sarcină pe potrivă, însă procesul de lucru a demonstrat cu totul alta: o muncă migăloasă, care necesită răbdare şi creativitate individuală. În timpul pauzelor Alexandra şi-a dezvăluit secretul său, povestind câte ceva şi despre debutul activităţii în domeniu… eu am început să practic tehnica quilling-ului 3 ani în urmă, în timp ce lucram la o firmă producătoare de felicitări handmade. Acolo am făcut cunoştinţă cu principiile, ce stau de baza folosirii acestei tehnici, dar adevăratul meu succes a fost acela, câd am început să studiez profund şi de sinestătător această materie în faţa calculatorului. Căutasem cărţi prin majoritatea bibliotecilor din oraş, dar cu părere de rău, n-am găsit, cu excepţia unora în variantă electronică, dar care conţineau doar informaţii pentru începători. Cărţi mai complexe am găsit numai în magazinele din Moskova. Apoi, cu ajutorul reţelelor de socializare am făcut cunoştinţă cu mai multe grupuri pe interese, după care m-am simţit atrasă definitiv de arta quilling-ului. Cu cât mai mult studiez această tehnică, cu atât mai mult mă copleşeşte. Aş dori pe viitor să dezvolt tehnica dată şi la noi în Moldova. Din observaţiile mele pot să spun, că există o tendinţă uimitoare spre antrenarea copiilor în această activitate, căci ei se lasă împlicaţi şi fascinaţi de arta quillingu-lui. Fratele meu mai mic studiază la şcoală acest tip de tehnică, însă atunci când mă vede concentrată asuplra lucrului cu hârtia, mi se alătură cu plăcere.

O simplă examinare a lucrărior expuse de Alexandra ne sugerează ideea despre posibilităţi inepuizabile ale lucrului cu tehnica quilling în câmpul muncii în cadrul diferitor uniuni sau ateliere de creaţie, cu copii în instituţiile de învăţământ şi educaţie, cu persoanele dezavantajate din societate. Tematica subiectelor în această muncă este liberă, prin acest fapt şi predispune persoana dată la creativitate, imaginaţie şi artistism. O prioritate, dar şi o inovaţie ar fi combinarea de stiluri, în care elementul naţional să fie unul prioritar. Alexandra Cristea este un începător, dar deja cu experinţă şi cu un anumit bagaj de cunoştinţe şi deprinderi, acumulate pe parcursul activităţii sale în acest domeniu, este participantă la diferite concursuri şi expoziţii handmade, organizate de către administraţia publică minicipală Chişinău şi în alte localităţi ale ţării noastre.

Instrumente necesare pentru tehnica quilling

Pentru a dezvolta tehnica răsucirii nu este nevoie de unelte speciale ci doar de unele folosite în uzul general de întrebuinţare necesare pentru a începe procesul de învăţare:

Sula este utilizată pentru bobinaj de benzi de hîrtie (dacă nu Vă stă la dispoziţie, folociţi clama);

Foarfece. Ca şi penţeta, ar trebui să aibă capete ascuţite pentru tăierea mai exactă a tivurilor;

Clei. Nu exzistă recomandări specifice. Cu toate acestea, ar trebui să se usuce destul de rapid şi să nu lase urme. Cleiul PVA ar fi cel mai potrivit;

Compoziţia care urmează a fi executată necesită a fi marcată pe spaţiu concret, pentru care veţi avea nevoie de instrumente simple de desen, un compas, o riglă şi un creion simplu; hârtia pentru quilling.

Anastasia Moldovanu

Un gând despre &8222;Quilling – lucrul manual artistic cu hârtia&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s