Sfârşitul lunii aprilie curent a fost prins în pregătirea şi realizarea activităţilor despre jubileul de 60 de ani a „Studioului Moldova-Film”, realizat în cadrul clubului „Eruditul” şi întâlnirea cu scriitorul bălţean Anatol Moraru, realizată în cadrul programului de lectură „Chişinăul citeşte o carte”. Scopul activităţilor a reuşit prin mesajele incitante, transmise tinerilor, invitându-i împreună cu oaspeţii să străbată drumul lung al cunoştinţelor despre istoria şi evoluţia cinematografiei naţionale pe de o parte, iar pe de altă parte invitându-i la o întâlnire de suflet cu protagonistul Anatol Moraru, autor al cărţii anului 2011 „Nu mă tentează”. Punctul de reper al acestor acţiuni este arta, fie ea literatură, fie ea film. A avut loc o interacţiune de cunoştinţe reciproce, un dialog viu, în care şi intervievaţii şi interlocutorii au fost egali. Invitaţii de onoare Boris Movilă, fost redactor la Studioul „Moldova-Film” a vorbit în faţa elevilor despre cinematografie, definind-o ca fotografia în mişcare sau cea de-a şaptea artă, la dezvoltarea căreia contribuie un întreg detaşament de profesionişti (nicidecum unul singur), precum regizori, scenografi, operatori şi actori de film. Istoria cinematografiei naţionale îşi are începutul odată cu instituirea studioului în 1952, la 26 aprilie. De fapt, încercări de a face film au fost şi mai înainte, la începutul secoluluiu XX, deoarece teritoriul Basarabiei, prin aşezarea sa naturală şi geografică prezenta un interes sporit pentru punctele de filmare din ţările vecine. Istoria cinematografiei moldoveneşti, concepută iniţial ca o cronică a filmului documentar este foarte intensă, bogată în evenimente şi fapte, cu progrese şi regrese, însoţită de producţii de o înaltă calitate şi expresivitate artistică, cu o continuitate, bazată pe tradiţii, literatură şi folclor. Larisa Ungureanu, critic de film a prezentat vizual, pe ecran, pagini de glorie din viaţa şi activitatea studioului, o serie din filmele produse pe parcursul deceniilor trecute. Astfel elevii au făcut cunoştinţă cu multe din producţiile filmice, incluse în fondul de aur a cinematografiei naţionale ca „Ultima lună de toamnă”, „Aşteptaţi-ne în zori”, „Când omul nu-i la locul lui”, „O şatră urcă spre cer”, s-au rostit nume ale personalităţilor din domeniu, care au lăsat un tezaur valoros în arta filmică – Emil Loteanu, Anatol Codru, Vlad Ioviţă, Vasile Pascaru, Vasile Gagim. Despre planurile Studioului „Moldova-Film” realizate în ziua de astăzi şi cele ce ţin de viitorul apropiat publicul a fost informat de reprezentantul oficial al studioului Ala Grecu.
O lecţie de literatură s-a prefigurat în cazul întâlnirii elevilor şi profesorilor cu prozatorul Anatol Moraru în
sala de lectură a bibliotecii. Întâlnirea a generat o discuţie destul de interesantă pe marginea cărţii citite. Scriitorul a fost prezentat de V. Răileanu, critic literar, D. Crudu, dramaturg şi de tineri lectori de la USM, facultatea de Litere, catedra Literatura Universală. Menţionăm doar, că A. Moraru este favoritul publicului de la Chişinău, în multe săli de bibliotecă au loc asemenea manifestări. Motivaţia apariţiei cărţii „Nu mă tentează” este modul sau regulile de viaţă, care ni le dictează timpul nostru. Ca şi oricare altă carte, ea are o biografie. A venit pe lume dintr-o necesitate, a fost ca o provocare. Trăim într-o criză identitară de mai bine de douăzeci de ani şi câte odată, este bine să te detaşezi de unele lucruri pentru a le putea apropia pe altele, care te marchează; pentru a putea exista în acest spaţiu şi în acest timp, trebuie să-ţi construieşti mai multe antene, ca să poţi recepta lucrurile mărunte sau importante în contextul realităţii – cam astfel anticipează autorul întrebările adolescenţilor de la Liceul teoretic „M.de Cervantes”. În rest totul a decurs de la sine, multe întrebări şi răspunsuri pe potrivă. Întrebările s-au axat în special pe tehnica şi stilul de scriere a textului, genul literar, personaje literare, mesajul cărţii. Impresiile de după întâlnire n-au ezitat. A. Morarru este un interlocutor interesant fără doar şi poate, înzestrat cu un umor rafinat; este un creator al simulărilor, axat pe timpul prezent. Este un exeget al textului scris şi este inspirat de opera marelui Balzac şi Borges.