Zâmbeşte! Lume te iubeşte!


Dragă cititorule!

De eşti sărac şi lihnit de foame, dar nu te-a părăsit simţul umorului, de eşti putred de bogat, dar nu ţi-ai transformat minţile în hârtii de valoare, ai răbdare cu noi, citeşte-ne până la capăt, nu rata ocazia, pentru că la unele catrene ai şansa de a afla mai multe. Noi te îndemnăm să mergi până la adâncime, vorba lui Ion Creangă: „mai la fund, părinte, mai la fund, că-s mai cornute”. Ar fi bine, dragă cititorule, să ne citeşti rapid, dintr-o suflare, doar din când în când să te opreşti la unele epigrame sau parodii, poate reuşeşti să-şi schiţezi un fotorobot sau un portret al celor îndrăgiţi de tine, căci, vorba mult îndrăgitului nostru grafician chipărat şi scriitor Iulian Filip glăsueşte cam aşa: „Eu râd de mine… Voi de cine râdeţi?”

Ziua Umorului, sau cum o mai numesc picii de la grădinţă „ziua mincinoşilor” prinde rădăcini tot mai adânci în sufletele şi chipurile noastre. Însă micuţii nu ştiu, că cel care spune o minciună, nu-şi imaginează cât îl va costa aceasta. Va fi nevoit să născocească încă vre-o patruzeci de minciuni pentru a o susţine pe prima. Aşa dar, stimaţi părinţi, educatori, pedagogi şi bibliotecari aveţi grijă de odrasle, să nu dea Domnul să se împotmolească ei, micuţii, dar şi noi, ceilalţi, în acestă mocirlă – minciuna.

Fără umor şi ironie viaţa nu e frumoasă. Din acest motiv, ca să ne fie dragă a trăi, tot mapamondul i-a născocit o zi de naştere – 1 aprilie. Poporul este un adevărat izvor de inspiraţie în ale glumelor şi vorbelor de şagă. Iar poeţii sunt nişte împătimiţi, care, cu lux de „vienin” şi „otrăvuri” aştern aceste pierle pe hârtie, ca mai apoi, noi cu D-stră să le citim şi să ne veselim. Spre exemplu, la propunerea unui parlamentar: Onoraţi parlamentari, / Ţara-i cu probleme mari: / În cazna n-avem biştari, / Însă-s mulţi pensionari. / Deci, să nu-i purtăm în cârcă, / Zic să procedăm mai dur – / Majorăm cenzul de vârstă, / Şi-o să moară prematur (L.M.Alexeev), sau Corupţia şi anticorupţia – duşmani înverşunaţi care mănâncă dintr-o farfurie sau Moldova este ca o cetate acediată: ruşii vor să pătrundă în ea, moldovenii vor să iasă afară (Ş.Agachi), sau Gheorghe Bâlici scrie Scrisoare boierilor actuali de la Vlad Ţepeş. În criza asta fără legi şi ţepe, / Vreau să-i întreb pe cei înfumuraţi: / Pentru că n-are cine să vă-nţepe / Umblaţi mereu aşa de înţepaţi?

Exemple de umor, ironie, satiră, parodie putem să enumerăm la nesfârşit, principalul însă, e să ştim că ironia se bazează pe simularea acordului cu un anumit punct de vedere. Sensul ironiei reiese din cunoaşterea contextului şi a tonului în care este exprimată. Umorul este pretutindeni. El se caracterizează printr-o atitudine de simpatie şi înţelegere superioară faţă de moravuri sau mici defecte umane, care determină un râs binevoitor, urmărind îndreptarea defectelor vizate. Parodia este o imitaţie satirică, ea presupune adaptare, parafrază, aluzie, deformare, caricatură, hiperbolă. Epigrama este o specie a poeziei, care satirizează elementele negative ale unor persoane, ale unei situaţii şi se sfârşeşte printr-o poantă ironică. Dar fabula o preferă toţi, mai ales copiii. Şi ştiţi de ce? Pentru că e scrisă în proză sau în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, etc. – puse în situaţii omeneşti. Aşa că, ascultaţi-ne sfatul, să ne străduim cu toţii să nu „încăpem” în gura copilaşilor, căci ei nu numai că repede învaţă rima, dar o şi mai născocesc. Şi nu numai picii, ci şi maturii, printre care îi deosebim în mod deosebit, şi… Ştefan Agachi, Gheorghe Bâlici, Petru Cărare, George Corbu, Vasile Larco, Ion Cuzuioc, Ion Diviza, Iulian Filip, Vasile Plăcintă, Valentin Portas, Gheorghe Suciu, Efim Tarlapan, Ioan Toderaşcu, Gheorghe Urschi. Biblioteca este primitoare pentru toţi. Veniţi la noi să-i citim şi să ne distrăm prieteneşte pe seama cuiva.

Dacă tot am ajuns aici, am vrea să menţionăm şi pe oaspeţii, care ne-au păşit pragul în aceste zile pline de umor: fabulistul Valentin Portas, un om deştept, autor a cinci cărţi pline cu fabule, care nu vine în ospeţie cu mâinile goale, dar cu cărţi-donaţie. A fost mai mare dragul să-l asculţi, căci ne-a preumblat prin labirintul lung al istoriei fabulei, am ajuns cu el tocmai la Esop-anticul, primul care a compus fabula, revenind treptat spre La Fontaine, Fonvizin şi Derjavin, apoi Crâlov şi Donici, Caragiale, Mihalkov şi Alexandrescu. „Haz de necaz” ne-a făcut şi Valeria Bobocel, artistă de gen umoristic, autor de carte şi de 99 fabule, toate cu numele „El şi ea”, membru al Uniunii Ziariştilor din Moldova, împreună cu Ludmila Pâslaru, artistă şi Inga Cozac, profesoară la gimnaziul cu profil artistic „I.L. Caragiale”. Copii de la acest gimnaziu, învingători la concursuri teatrale din cartier, ne-au înduioşat sufletele şi chipurile cu sceneta „Bibico” de I.L.Caragiale. În versiunea elevilor au fost lecturate fabulele „Balada ţânţarului”, „Un duet”. Talentatul Denis Chirtoacă, student la AMTAP a citit cu înverşunare şi pioşenie poezia „Jos cortina” de G.Topârceanu. Au mai fost şi altele, dar despre ele, în altă zi. Zâmbiţi şi lumea îmblânziţi! Vă rugăm!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s