Nicolae Dabija în faţa realităţilor, evocate de romanul „Temă pentru acasă”


Motto

Să ne cultivăm prin poeţi, ei sunt mesagerii neamului

Filiala de Arte „Tudor Arghezi” a organizat o întâlnire a scriitorului Nicolae Dabija cu elevii Liceului Teoretic româno-spaniol „Miguel de Cervantes” în legătură cu Săptămâna Zilelor Literaturii Române la această instituţie. Întâlnirea cu un scriitor de talia personalităţii lui N.Dabija face mai mult decât o carte citită. În două ore de discuţie s-au vorbit lucruri extraordinare, care au atins strune sensibile ale sufletului de copil, sau conturat întrebări despre instruire şi educaţie, despre rolul cărţilor şi a lecturii în dezvoltarea culturii unei ţări, legătura dintre artă şi literatură, despre înaintaşii culturii noastre şi încă multe altele. Însă totuţi, motivul discuţiei a fost cartea-bestseller „Temă pentru acasă”, ajunsă la a patra sa ediţie. Este cartea cu peste 100 000 de împrumuturi la noi în ţară, se citeşte în ţara vecină România, unde au fost scrise peste o sută de recenzii şi comentarii. Se regăseşte în presa străină şi în resurse electronice, este propusă spre traducere în mai multe limbi, printre care rusă şi italiană. Romanul se ridică la nivelul unei cărţi demne de premiul Nobel, şi mă bucură aceasta, spune autorul, prin faptul, că în aşa mod lumea va afla şi de Basarabia. Din acest considerent o socot cartea vieţii mele. Numai în Chişinău cartea a fost lansată în diferite instituţii de peste 50 de ori. Nicolae Dabija nu are nevoie de moderatori, căci elevii sunt scenariştii, actorii şi dirijorii. Realitatea, veridicitatea sunt criteriile obiective de apreciere a faptelor. Încrederea copiilor o poţi căpăta anume datorită acestor exigenţe şi în ceea ce fac, sunt sinceri. Poezia rostită şi melodia fredonată de un cor neomogen de interpreţi (elevi mici şi mari, bibliotecari şi părinţi, profesori şi directori) reprezintă o dovadă vie a celor afirmate. Întrebările de-a valma au construit un dialog viu între poet şi liceeni referitor la structura şi tematica cărţii. Discuţiile au avut tangenţe, începând cu întrebări de la primele activităţi umane şi derulându-se spre geneza constituirii neamului românesc, s-a vorbit despre credinţă, ca fiind pilonul de bază al spiritului nostru, despre folclor, dragoste sublimă, destin. Scenariul pregătit a dat dovadă de muncă de cercetare asupra operei literare a lui Nicolae Dabija, prin selectarea ideilor principale sub diferite semne şi materiale iar în ce priveşte problema impactului cărţii asupra bagajului de cunoştinţe şi a motivării spirituale elevii şi le-au rezumat la principiile autocunoaşterii, bunătăţii, sincerităţii, adevărului, consecvenţei, principialităţii; la calităţi de formare a abilităţilor, priceperii şi percepţiei, orientaţiei şi luării de atitudine în viaţă; la formarea sentimentelor de devotament şi dragoste, care uneori duce până la sacrificare. În încheere Nicolae Dabija, fiind întrebat, dacă a intuit din timp succesul cărţii, a răspuns prin cuvintele lui Travers, că scriitorul, scriindu-şi cartea sa, reprezntă doar o parte din ea, a doua parte fiind cititorul. A avut doar presimţirea prin revelaţie într-un moment critic al vieţii sale a unui roman bun, căci el cuprinde realităţile noastre, realităţile vârstei. Cartea este un elogiu femeei, care în numele dragostei merge până la capăt, până la sacrificare.

Interesante au fost confesiunile poetului în faţa elevilor şi profesorilor. Este o învăţătură bună atunci, spune el, când omul ştie şi este capabil să asculte cu interes. Această calitate se cultivă la noi prin familie, din tată-n fiu, se cultivă la şcoală de către învăţători. A-ţi iubi aproapele înseamnă respectul faţă de el prin ascultare şi prin conştientizare. Referitor la dragoste, poetul spune, că acest sentiment este măreţ şi e durut atunci când eşti nevoit să-ţi înnăbuşi aceste sentimente. Dragostea care vine din dragoste faţă de valorile naţionale prin cuvântul românesc, este miezul care ne menţine ca popor, cu toate bunele şi relele, dar care sunt ale noastre şi care nu le putem împrumula la nimeni. Acestea şi încă multe vorbe din suflet au fost rostite în sala de festivităţi a liceului, care în decursul a unei săptămâni de maximă intensitate au organizat acţiuni de cunoaştere şi învăţare deosebită a literaturii române, elevii au finisat lucrări în pictură şi desen, au improvizat decoruri şi personaje artistice din secvenţe literare ale scriitorilor Ion Creangă, Mihai Eminescu şi din poveşti populare, confecţionate cu măiestrie şi expuse în sălile de clasă şi în coridoare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s