Hei, utilizatorule, IARNA a venit!


Dragi utilizatori ai bibliotecii! Vă felicităm călduros cu prima zi de iarnă, 1 decembrie. Vă dorim o iarnă ca-n poveşti, cu multă zăpadă, cu clinchet de zurgălăi şi fie ca Moşul să Vă aducă cadouri minunate. Spiritul sărbătorilor de iarnă să Vă însoţească până hăt, în primăvară!

Ziua de 1 decembrie este şi Ziua Naţională a Românilor de Pretutindeni. Vă felicităm cu această sărbătoare şi fie ca aspiraţiile Dvs să se Împlinească!

Din semnificaţiile sărbătorilor de iarnă, orânduite încă de daci, strămoşii noştri.

Sărbătorile lupilor

Sărbătorile de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie (Filipii de Toamnă, Filipul cel Mare, Ovidenia, Sântandrei, Noaptea strigoiulor, Zilele Bubatului, Moş Niculae) formează un scenariu ritual de înnoire a timpului, se presupune că este perioada când se sărbătorea Anul Nou Dacic, corespunzând cu Dionisiacele Câmpeneşti şi fermentarea vinului la populaţia tracă precum şi sărbătoarea Brumaila la romani (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an).

Unele din ele sunt închinate lupului, poate cel mai feroce animal sălbatic de pe meleagurile europene – din fericire (ori din nefericire), acum aproape pe cale de dispariţie, în unele ţări (Austria) nu mai există de mult. Faptul că în trecut la noi în ţară peste 35 de sărbători populare (dintre care 18 cu dată fixă) erau dedicate lupului – după cum certifică etimiologul I.A.Candrea în cartea sa Iarba fiarelor, relevă importanţa lui în tradiţia românească, generată pe de o parte datorită fricii faţă de acest animal sângeros, care atacă în haite nu numai animale dar şi oamenii, pe de altă parte datorită moştenirii lăsate de străbunii daci.

Este interesant să facem o scurtă trecere în revistă a acestor serbări din Clendarul Popular, care, pentru cei mai mulţi dintre noi sunt necunoscute. Filipii – un lanţ de sărbători ale femeilor căsătorite, dedicate unor divinităţi protectoare a lupilor; Lucinul – o sărbătoare pastorală cu dată fixă, perioada constituirii haitelor de lupi în vederea reproducerii; Tărbacul câinilor – sărbătoare cu motiv barbar, ce are drept scop alungarea simbolică a lupilor – patronii iernii. Lupul are o reprezentaţie mitologică în folclorul popoarelor. În mitologia română, lupul are o reprezentaţie specifică, păstrată în monumentele vremii. Steagul dacilor imită corpul de balaur cu cap de lup, motiv de groază pentru duşmani, Lupoaica capitolină cu Romulus şi Remus din Muzeul din Capitolia, figura mitică a balaurului cu cap de lup o întâlnim consemnată pe Columna lui Traian din Roma, în arhitectura lăcaşilor de cult. În iconografie, tema lupului apare pe pridvoarele pictate ale unor mănăstiri. Monumentul Lupoaica cu puişorii este instalată şi în oraşul Chişinău, strada 31 augst în faţa Muzeului Naţional de Isorie. În poezia Lupul Octavian Goga scrie: „Te-am auzit cum hăuleai departe, / Înfiorând pădurea-nzăpezită, / Bătrâne lup, cu gura istovită, / Etern pribeag al câmpurilor moarte …/ Tu, numai tu, neîmblânzită fiară, / Ce-ţi strigi pustiei patima flămândă, / Şi-n prigonirea câinilor la pândă, / Îţi plângi prin codri ura solitară / Tu înţelegi un suflet fără ţară…”

Advertisements

One thought on “Hei, utilizatorule, IARNA a venit!

  1. Ilona says:

    Mulțumesc de felicitare scumpi mentori, la fel vă doresc să pășiți cu Bine în IARNA care ne-a bătut la ușă. noul an să vă aducă multă inspirație și inovație pentru bibliotecă și pentru NOI Utilizatorii.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s