„Aleargă, râu al meu, aleargă…” – Agnesa Roşca


În octombrie, luna în care s-a născut poeta Agnesa Roşca, multă lume de bună credinţă, prieteni, colegi şi doritori, împreună cu familia sa îi aduc un omagiu de recunoştinţă. În sala mare a Bibliotecii de Arte „Tudor Arghezi”, filială a BM „B.P.Hasdeu”a avut loc o manifestare culturală importantă prin mesajul său: cinstirea memoriei şi cunoaşterea în detalui cu personalitatea literară Agnesa Roşca – poetă proeminentă, eseistă pătrunzătoare, luptător militant pentru valorile şi patrimoniul cultural al ţării şi al neamului nostru. La eveniment au participat scriitori, actori, profesori şi elevi, printre care îi menţionăm pe scriitorii Vlad Zbârciog, Tudor Palade, Ion Proca, Victor Prohin, poeta, critic literar Lidia Grosu, Ion Gorgan, compozitorul şi interpretul, şeful Secţiei Cultură pretura Botanica Nicolae Gribincea, profesor la AMTAP şi muzician Victor Botnaru, artista poporului Paulina Zavtoni, artista emerită Galina Pâslaru, actorul şi declamatorul Sandu Aristin-Cupcea, profesori de la licee, elevi de la liceul teoretic „Lucian Blaga”. Toţi aceşti participanţi au venit să-i aducă un omagiu acelei, care a fost şi continuă să fie prezentă printre noi prin creaţia sa, scriitoarea Agnesa Roşca. În discursurile vorbitorilor a fost dezvoltată ideea despre tezaurul literar-artistic valoros pe care l-a lăsat în urma sa poeta, caracterizat printr-o poezie primăvăratică, „ce musteşte de dragoste”, printr-un dor năvalnic de viaţă şi gânduri cu mesaje permanente despre făurirea binelui, despre valorile spirituale şi despre sensul vieţii umane pe pământ. Poezia Agnesei Roşca era marcată în adânc de stările sale sufleteşti, trăite şi retrăite în viaţa sa, de loc uşoară, dar probabil, împlinită prin faptul, că a stat de veghe atât cât a putut la altarul culturii noastre naţionale, militând pentru a repune în valoare cultura, patrimoniul spiritual al poporului nostru precum este limba noastră cea română, adevărul istoric, individualitatea şi demnitatea etnică. A avut un rol deosebit în debutul editării în limba română a operelor literare a clasicilor la noi în ţară. Împreună cu savantul Vasile Coroban în anul 1958 contribuie la editarea şi apariţia a 4 volume din opera marelui nostru poet naţional Vasile Alecsandri, urmează apoi editarea a 3 volume din opera poetului rus Alexandr Puşkin. Prin poezia sa temeinică şi rodnică, cu o arhitectură desăvârşită, îmbrăcată în distincte modalităţi şi variaţii artistice sa afirmat ca poet valoros şi în literatura universală, numele ei fiind inclus în arsenalul literar al Bibliotecii Literaturii Universale, apărută la Moscova. Poezia sa se regăseşte în cărţile-antologii de dragoste „Pesn΄ lûbvi” şi „Pesn΄, mečta i lûbov΄” , care se află în colecţiile aceleiaşi biblioteci prestigioase. De-a lungul vieţii sale poeta a cunoscut multe personalităţi literare, care au lăsat urme adânci în patrimoniul cultural universal, aşa ca scriitorii din perioada covietică C.Simonov,  A.Tvardovskii, E.Mejelaitis, E.Evtuşenco, B.Ahmadulina, A.Voznesenskii, M.Dudin, C.Aitmatov, R.Gamzatov, M. Karim, G.Abaşidze; pe scriitorii români A.Păunescu, N.Stănescu, Ioan Alexandru, A.E.Baconschi, care i-a fost prietenul spiritual, i-a remarcat prima ei carte “Bat gândurile”;  pe scriitorul Pablo Neruda şi Ghevord Emin, pe marea poetă persană Jale, pe marea cântăreaţa de operă I.Arhipova, prima balerină M.Pliseţkaia, interpreta A.Pugaciova, primul cosmonaut Iu.Gagarin şi mulţi alţii. Sa făcut cunoscută şi prin traducerile sale. A tradus proză şi poezie din literatura universală, clasică şi contemporană, efectuiază valoroase tălmăciri din „Eneida” de Virgiliu, lucrări de A. Puşkin, F. Dostoevskii, A. Cehov, M. Gorkii, F. Tiutcev, I. Turghenev, T. Şevcenco, Ş.Petefi, Lu Sin, R. Gamzatov, I. Rainis, K. Kuliev, G. Mustafin. A tradus din poezia multor popoare europene. Împreună cu poetul V. Rusnac în anul 1971 traduce două ediţii din poezia georgiană; a doua ediţie, completată în anul 1985 – lectură din poeţii gruzini. Respectiv, şi opera sa a fost tradusă în alte limbi, printre care în limba rusă de scriitorii T.Sreşnev-Smeliacov, I. Brodski, L. Felşer, L. Ozerov ş. a. Avea predelecţie faţă de lectura publică, participa, prin intermediul poeziei la diferite evenimente culturale in satele şi raioanele Moldovei, era prezentă în diferite oraşe ale fostei URSS la întâlnirile cu miile de cititori. De la carte la carte (dar a avut circa 80 de cărţi, dintre ele, cărţi originale, traduceri, alcătuiri, comentarii) este evident talentul scriitoricesc în ascendenţă. Creaţia sa a lăsat lumină şi este un dar pentru noi, spun elevii, care au organizat la această manifestare un frumos recital poetic cu elemente biografice şi comemorative.

Agnesa Roşca a închinat multe din poeziile sale oamenilor de creaţie, fiind apreciată pentru acest gest în operele lor prin piese muzicale, omagieri, versuri, emisiuni, evenimente şi medalioane literare. Versurile Agnesei răsună în interepretarea Mariei Bieşu, Mihail Muntean, Tamara Costiuc, Ioan Paulencu, Galina Pâslaru, Nicolai Gribincea, Mariana Cepraga. Scriitorul Vlad Zbârciog şi-a exprimat gândurile foarte sugestiv, spunând că Agnesa Roşca a fost o fericită prin faptul, că a avut o viaţă împlinită alături de poetul Vladimir Rusnac, soţul ei. De aceea, spune dânsul, nu putem să vorbim despre Agnesa Roşca la timpul trecut. Sunt două vieţi, trup şi suflet, care trec prin viaţă, trudind la marea muncă de cultivare a noastră, a tuturora, cultivarea cuvântului artistic. Nu putem să-i separăm, spune în continuare Vlad Zbârciog, vor merge împreună până la sfârşit pentru a percepe poezia prin cultura lor sufletească. În unison, vorbitorii Ion Proca, Lidia Grosu, Vladimir Rusnac, Galina Pâslaru, S.A.Cupcea, Elena Dabija, Ion Gorgan au lansat ideea despre continuitatea poeziei Agnesei Roşca, ea nu are punct, aşteaptă mereu o schimbare spre bine, este o poezie a pământului şi a cerului basarabean, o poezie a vieţii şi a adevărului, o poezie ce poartă în sine „flacăra iubirii”. Florile întotdeana au nevoie de lumină, îşi continuă gândul pe o notă nostalgică Vladimir Rusnac şi de aceea orişice amintire, orişice scriere despre Agnesa Roşca este o continuare a sufletului ei. Recent a văzut lumina tiparului şi a apărut pe rafturile bibliotecilor o nouă ediţie antologică a BM „B.P.Hasdeu” întitulată „Chişinăul literar” în legătură cu jubileul Chişinăului, unde se regăsesc frumoasele versuri ale A.Roşca despre chipul şi faţa oraşului Chişinău. Tirajul cărţii este de 575 de exemplare şi conţine 575 de pagini.

În încheiere, moderatorul evenimentului, scriitorul Ion Gorgan a mulţumit gazdei, Bibliotecii de Arte “Tudor Arghezi” pentru buna desfăşurare a activităţii, însă vreau să menţionez, că acest nobil gest e incomparabil de mic cu tot ce a făcut  şi a creat Agnesa Roşca pentru  dezvoltarea literaturii şi culturii naţionale şi universale. De aceea vin cu un apel pentru toţi participanţii de a susţine ideea lansării unui memoriu cultural (tabliţă de comemorare, numele unei străzi, şcoli, cenaclu literar etc.) care ar reprezenta o părticică din moştenirea vastă lăsată de poeta Agnesa Roşca.

Anastasia Moldovanu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s