Prezentarea cărții “Cel rătăcit” de Aurelian Silvestru


Singurul criteriu de apreciere a valorii este valoarea însăși

Aurelian Silvestru

La începutul lunii curente în cadrul Programului Chișinău citește o carte, la bibliotecă a avut loc prezentarea cărții “Cel rătăcit” de Aurelian Silvestru.

Cel rătăcit este un roman apărut la editura Prut Internaţional, în 2009 și cuprinde 356 pagini.

Romanul este unul de aventură, o poveste de dragoste, care are în centru trei piloni Omul, Biserica și Credința.

Chiar de la prima pagină lecturată ai impresia că subiectul ca şi cum ar exista separat de naraţiune, asemănându-se cu un fluviu care îşi inundă malurile.

Eroii – cardinalul Diego Ferosa, doctorul Jean Sorel, profesorul Cornelius Verişan, Al Satin, Mihai, Vica, Radu, asasinul Saenko, killerul Dan, comisarul Petrescu şi alţii – sunt cu toţii în căutarea unui manuscris al lui Pilat din Pont, mărturie de la crucificarea lui Iisus, care ar putea, precum cesiul, „un metal lichid care, în contact cu apa, produce o explozie colosală”, să zdruncine temeliile credinţei. Adică să se producă Apocalipsa.

Acţiunea are loc în Carpaţi, în jurul unei încăperi subterane – Peştera Zimbrului Alb în care se păstrează marile secrete ale vechilor civilizaţii: cronicile zeilor.

Spaţiul în care se desfăşoară e unul atemporal: ceasurile nu funcţionau, gândurile vibrau în spațiu ca sunetul.

Citind romanul îți dai seama că eroul principal este poporul român, care stă la baza civilizației și-și pierde manuscrisele.

Autorul, își poartă eroii în spații și lumi diferite, în căutarea marilor secrete ale civilizații scrise de zeii dacilor din Carpați.

Omul şi propriul său univers este explorat minuţios de către autor. Într-o epocă grăbită, plină de griji mărunte, omul uită adesea de suflet şi de Dumnezeu. Acesta este motivul întîlnit des în opera lui Aurelian Silvestru. Este tocmai ceea de ce avem nevoie acum: un îndemn de a preţui omenescul din noi.

La finalul cărții rămânem cu ideea că trebuie să lăsăm în urma noastră doar lucruri bune, și să nu uităm că binele întotdeauna va fi răsplătit.

A face rău poate oricine, însă bine nu pot toți.

Aliona Vîrlan, director

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s