Lansarea cenaclului literar „Tudor Arghezi” la Biblioteca de Arte


Un eveniment cultural de o importanţă valoroasă a avut loc în aceste zile la Biblioteca de Arte. În cinstea marelui poet român Tudor Arghezi, numele căruia îl poartă instituţia a fost lansat oficial un cenaclu literar, care va avea scopul nobil de cultivare a lecturii cărţii. La eveniment au fost prezenţi scriitori, critici literari, profesori şi elevi. În discursurile vorbitorilor a fost accentuat rolul important al activităţii unui asemenea cenaclu în cadrul bibliotecii. Poetul român Tudor Arghezi (născut Ion Teodorescu) se face cunoscut în Republica Moldova în răndul scriitorilor, a profesorilor, dar este mai puţin studiat în şcoală şi în instituţiile preuniversitare. Meritul acestui cărturar este însă cu mult mai mare, fiind un militant luptător pentru valorile cultural-umane, pentru cultivarea continuă a limbii şi literaturii române, inspirat fiind din izvoarele înţelepciunii populare, cunoscut de asemenea şi prin contribuţia sa la dezvoltarea poeziei şi a literaturii pentru copii. Tudor Arghezi n-a făcut mari universităţi, dar viaţa întreagă şi-a consacrat-o lecturii cărţii. În poezia sa „Testament” din volumul „Cuvinte potrivite” cartea este numită moştenirea, pe care tatăl o lasă fiului. După el, cartea e o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie pin suflete, gînduri şi frumuseţi. Anul 1896 se consideră anul debutului său literar în cadrul cenaclului condus de scriitorul A.Macedonski, dar adevărata scriitură literară şi-a început-o la vârsta de 47 de ani. Opera argheziană a fost tradusă în 12 limbi şi respectiv, scria şi el în mai multe limbi: rusă, franceză, germană, italiană. Ne-au rămas ca moştenire de la poet 1146 foi manuscrise. George Călinescu spunea despre Tudor Arghezi, că a fost cel mai mare poet al culturii, căci el scria prin pictura care o făcea şi picta prin abundenţa de peisaje şi portrete pe care le descria. Tudor Argezi a intuit primul universalitatea creţiei marelui sculptor universal C.Brâncuşi, preţuia mult talentul şi frumosul din om, iar poezia o diviniza. În legătură cu aceasta Tudor Arghezi scria, că… Omul s-a născut uriaş, dar… incomplet. De ce? – e cazul să scrie poezia. El n-a avut vise, a avut coşmaruri, de aceea şi poeziile lui sunt durute. Îndeletnicirea de a scri nu l-a împiedicat să fie şi un activist în forţă. A lucrat pe parcursul vieţii ca ziarist, era la curent cu toate evenimentele culturale a socităţii, cu toate prezentările expoziţiilor de pictură din ţară pe timpul lui. În anul 1955 devine membru al Academiei de Ştiinţe din România, membru al Academiilor şi din alte ţări.

Odată cu apariţia operei argheziene în literatura română are loc trecera de la perioada postmodernistă la cea modernă, cu respectarea fidelă a ideii de continuitate. Aportul considerabil, pe care l-a adus Tudor Arghezi în literatură, dar şi în artă în genere, face posibil ridicarea lui pe înaltul templu al posterităţii, îl plasează în rândurile celor mai mari poeţi români. La prima şedinţă a cenaclului literar au fost date citirii unele din frumoasele poezii ale poetului, au fost povestite fragmente din viaţa tumultoasă , pe care a avut-o, a fost prezentată expoziţia de carte argheziană din colecţia bibliotecii, a fost distribuit material promoţional, un pliant – cartea de vizită a cenaclului şi lista bibliografică a operei integrale a lui Tudor Arghezi.

Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal

Advertisements

One thought on “Lansarea cenaclului literar „Tudor Arghezi” la Biblioteca de Arte

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s