Sărbători de primăvară: tradiţii şi folclor


A venit primăvara, anotimp, care succede iernii. Vestitorul ei este gingaşul mărţişor, micuţul mesager al prieteniei sau a dragostei oferit reprezentantelor sexului frumos. De fapt aceasta este o reminiscenţă a culturii Soarelui, care sub forma unor datini, credinţe şi tradiţii populare s-au păstrat până în zilele noastre. Străbunii noştri sărbătoreau Mărţişorul, care simboliza schimbarea anotimpului, renaşterea naturii, înnoirea vegetaţiei. Încă de pe atunci, la început de luna martie genul feminin purta mărţişoare în piept pentru a sărbători sosirea primăverii. Etnologul român Romulus Vulcănescu scrie în cartea sa „Mitologie română”, că fetele sau femeile ieşeau de cum se desprimăvăra în grădină sau la câmp, luau mărţişorul şi îl aruncau în sus, spre Soare, zicând:

Sfinte Soare, sfinte Soare, dăruescu-ţi mărţişoare, în locul lor mă fereşte, de pistrui ce mă-nnegreşte.

Îa-mi te rog negreţele şi dă-mi albeţele, fă-mi faţa ca o floare, sfinte Soare, sfinte Soare.

Diversitatea obiceiurilor de primăvară se raportă la bogatul colorit etnofolcloric, după cum zice o veche zicală populară „Câte bordeie, atâtea obiceie”, care luate toate împreună, reprezintă spiritualitatea românească. Tradiţia „Mărţişorului” este sărbătorită în tot teritoriu carpato-dunărean de către români şi de multiple grupuri etnice, care în pofida istoriei şi a timpului, locuiesc în diferite ţări ca Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Serbia şi se numesc aromâni, dar care şi-au păstrat entitatea originii datorită datinilor şi obiceiurilor ajunse până la noi. O conotaţie deosebită are Mărţişorul pentru Republica Moldova, deoarece a fost inaugurat Festivalul Internaţional de Muzică, ce se marchează an de an în perioada 1 – 10 martie şi în prezent a ajuns le cea de-a 45-a ediţie jubiliară. Semnificaţia sărbătorii primăverii la noi în ţară îşi are un farmec aparte mai ales pentru populaţia de la sate, deoarece odată cu sosirea ei se încep şi muncile agricole, care la rîndul lor sunt însoţite şi ele de alte obiceiuri, precum ar fi bănuţul găurit, amulete, figurini, (ce înlocuiesc mărţişorul) şi care conform mitologiei române sunt aducătoare de belşug şi noroc. Preluată în timp, datina este destul de fermecătoare atunci când este practicată de către copii în cadrul diferitor evenimente culturale, petrecute în şcoli şi în alte instituţii culturale. Alai de sărbătoare a avut loc şi la Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”, unde a fost desfăşurat un concurs amplu cu genericul „Pe aripi de vânt uşor, vine-n ţară mărţişor(vizionaţi video). Trebuie de menţionat un moment important în legătură cu tematica tradiţiei şi folclorului, de altfel prioritară în activitatea instituţiilor de învăţământ, educaţie şi cultură. Organizarea diverselor manifestaţii culturale cu elevii în procesul de învăţământ necesită o muncă de calitate, prin folosirea cunoştințelor generale despre societate cu toate calificativele ei : artă, cultură, valori, istorie, trecut, prezent și viitor. Pentru a face faţă acestor sarcini este nevoie de o colaborare multiplă între organizațiile vizate, de efortul lor comun, de contribuţia fiecăruia cu resurse tehnice, materiale didactice şi promoţionale, spaţiu şi aranjament, creativitate şi disponibilitate. Numai folosind aceste atribute, copiilor noştri li se poate satisface necesitatea de cunoaştere şi informare. Concursul a fost realizat în colaborare cu SOTT (Staţia Orăşenească a Tinerilor Turişti) şi alte 10 instituții din municipiul Chşinău. Elevii s-au adunat în sala de manifestări, împodobită frumos cu atribute reprezentative evenimentului. Au evoluat elevi bine pregătiţi, cu multe scenarii despre frumoasele tradiţii şi legende ale primăverii. În faţa participanţilor la serbare s-au perindat personajele caracteristice anotimpului: Soarele, Viforul Negru, Baba Odochia în cele 12 cojoace ale ei, Ursitoarele, Florile, Zânele şi multe alte măști. Subiectul mărţişorului, simbolul şi semnificaţia culorilor a fost bine demonstrat în înscenările teatrale prezentate. De asemenea a fost demonstrată şi o expoziţie bogată de mărţişoare extraordinar de frumoase, dovadă vie a lucrului manual, confecţionate artistic şi cu măiestrie de către elevi la orele de educaţie tehnologică. Concurenţii au primit în dar mărţişoare, care la sfârşitul lunii martie le vor atârna în pomi, precum făceau strămoşii noştri, dacii.

Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s