Evocări luminoase ale trecutului — tradiţii culturale la Biblioteca de Arte “Tudor Arghezi”


 Evenimentele culturale legate de sărbătoarea oraşului Chişinău au fost obiectul programului de lucru al bibliotecilor filialei «B.P.Hasdeu». Oraşul Chişinău are o istorie bogată în evenimente, dar şi o biografie însoţită de un şir de nume ale unor personalităţi cunoscute şi mai puţin cunoscute, care ne-au dus faima noastră, a moldovenilor basarabeni departe peste hotarele ei. Un nume de glorie ne reprezintă azi oraşul drag cât şi întreaga ţară legendara Maria Cebotari (1910-1949), interpretă a muzicii de operă, soprană română. La Biblioteca de Arte evenimentul de omagiere a acestei mari şi valoroase actriţe s-a manifestat printr-o activitate de exepţie, la care au participat generaţii de mai multe vârste. Invitaţii de onoare au fost reprerzentanţii AMTAP de la Catedra Canto-academic sub conducerea D-lui Mihail Munteanu, artist al poporului din Republica Moldova, Glebus Sainciuc, artist plastic, Doctor Honoris Causa, critici de artă. S-a vorbit despre viaţa şi cariera artistică a Mariei Cebotari. S-a născut şi a copilărit în partea de jos a oraşului, adică nu departe de locul situării de astăzi a Bibliotecii de Arte, a fost vecină şi prietenă cu familia Sainciuc. Cântecul ei a pornit de la biserica sf. Vinere, unde cânta în corul bisericesc, iar talentul – din grădina publică a Catedralei, unde în zilele de duminică aveau loc concerte muzicale, îşi deapănă firul amintirilor D-l Glebus Sainciuc. Oaspeţi din străinătate au ascultat atunci vocea minunată a Mariei, propunându-i dezvoltarea carierei muzicale peste hotarele ţării. Mai apoi au urmat studiile la Capela Metropolitană din Chişinău, Conservatorul «Unirea» din Chişinău, Teatrul de Artă din Moscova, Berlin şi Viena, devenind solista acestor mari teatre. Prezenţa atrăgătoare, vocea-i rafinată şi o desăvârşită tehnică a cântului îi permit să facă evoluţii remarcabile în executarea operelor marilor compozitori ai lumii, precum W.Mozart şi R.Ştrauss. A devenit cunoscută în toate ţările Europei. Însăşi Adolf Hitler a invitat-o să cânte în sălile de concert ale Germaniei, Maria refuzând categoric această colaborare cu naziştii, fapt, pentru care a fost aspru persecutată. Mai puţin este cunoscută activitatea Mariei Cebotari în calitate de actriţă de cinema, dar cert este faptul, că i-au fost încredinţate roluri importante în aşa filme ca Giuseppe Verdi, Maria Malibran şi altele. În total a activat în 9 filme, turnate în Germania sau Austria, în care a jucat alături de soţul ei, Gustav Diessl. Recent, în cadrul Festivalului de Film Istoric de la Râşnov, România a fost prezentată pelicula (restituită) «Odesa în flăcări», un film interzis de comunişti, pentru că arăta ororile bolşevice şi drama refugiaţilor din Basarabia în timpul celui de-al doilea război mondial. Pelicula, o coproducţie româno-italiană, în care rolul principal a fost interpretat de soprarna Maria Cebotari, a fost distinsă cu Marele Premiu al Festivalului de Film de la Veneţia în 1942.

În memoria interpretei au răsunat «pe viu» melodii din genul de muzică, cântat de Maria Cebotari. Fragmente din aria «Turandot», două arii din «Capuccinni», aria «Radu» a compozitorului român Paul Constantinescu au fost interpretate şi acompaniate la pian de solişti ai Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău. Tempoul muzicii audiate, cât şi melodiile interpretate de Maria Cebotari prin intermediul pik-ap-ului şi CD-ului (disc de vinil) nu a putut să lase indiferent pe nimeni din participanţi, studenţi de la Colegiul de Transporturi. În acest con text trebuie să menţionez, că dialogul tinerilor, sosiţi la activitate din diferite instituţii de învăţământ s-a produs prin tema comună şi interesantă, abordată de bibliotecă. Sfioşi şi cam stăngeniţi de mediul solemn al momentului, studenţii colegiului au reuşit să se încadreze în discuţiile, generate de studenţii de la AMTAP. Profesorul de limbă şi literatură română Sergiu Andrieş a mulţumit tuturor participanţilor la eveniment şi a mai adăugat, că deşi venim toţi din domenii diferite, frumosul ne uneşte. Repunerea în valoare a numelor glorioase din istoria anterioară a acestui pământ, este o cinste pentru tineretul de astăzi.

Anastasia Moldovanu, şef oficiu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s