“Geniu n-are moarte”


An de an în luna lui cireşar, Biblioteca de Arte “Tudor Argehezi” îl omagiază pe poetul nemuritor – Mihai Eminescu, la fel şi în acest an la cei 121 de ani de când poetul nu mai este printre noi, însă el şi poezia au rămas, biblioteca a organizat o serată cu genericul “…Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi…”. Cei care îi cunosc opera şi cei care abia acum fac cunoştinţă cu opera lui Eminescu, studenţii anului I la Institutul Militar “Alexandru cel Bun” în frunte cu d-na Ludmila, ne-au păşit pragul pentru a cunoşte personalităţi care au studiat opera eminesciană şi de la care pot lua şi ei la rândul lor ceva frumos şi interesant, ceea ce este opera lui Mihai Eminescu. Activitatea sa desfăşurat pe fundalul muzicii, Eminescu a fost recitat, a fost cântat de către invitaţii: scriitorul Vlad Zbârciog care ne-a spus “Eminescu Mihai este steaua călăuzitoare a neamului românesc”, poeta Nina Slutu, “Eminescu este o încununare…, este îndemnul spre lectură”, scriitoarea şi interpreta Drăgostiţa Bujor ne-a bucurat cu un recital poetic cu interpretarea melodiilor pe versurile lui Eminescu, poetul Nicolae Bălcescu, cant-autoarea Nătăliţa Croitoru ne-a interpretat la chitară câteva cântece pe versurile poetului “Legământ”, “Ştiu cîndva la miez de noapte”, ş.a. şi actriţa Paulina Zavtoni ne-a făcut să ne simţim mai aproape de poet printr-un recital de poezie. Tot în cadrul acestei activităţi a fost prezentată cartea “Timp abrupt”, autoarea Nina Slutu, care ne-a recitat cele 3 poezii ce le-a dedicat lui M. Eminescu. Sânt de acord cu spusa lui Tudor Arghezi “Este adevărat că Eminescu a pustiit teritoriu literaturii pe o suprafaţă de treizeci de ani pătraţi după el”, într-adevăr ca el, poetul, nu a fost, nu este şi nici nu va fi vreodată. Opera pe care o citim, recităm, cântăm nu ne va dispărea nici când din sufletele noastre şi cât vor mai fi aşa personalităţi ca invitaţii bibliotecii vor cunoşte şi copii şi nepoţii noştri cine a fost şi este Eminescu. Nu ştiu cum să nu doreşti să cânţi poezia eminesciană cum ar fi poeziile “Dorinţa”, “Sara pe deal”, “Pe lângă plopii fără soţ”, ş.a.

 Aliona Vîrlan, şef filiala de Arte “T. Arghezi”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s