In memoriam. Serata literar-muzicală: Se duc, ne părăsesc actorii…


Luna aprilie își are specificul ei prin prezența sărbătorilor creștine. Cugetul omenesc este copleșit de spiritul divin și este de datoria fiecăruia din noi să revenim la tot ce am avut și avem mai sfânt, căci numai amintirea trăiește cât maria sa Omul. Din această prismă de idei la Biblioteca de Arte s-au întrunit oameni de bună credință, actori, poeți, interpreți pentru ai readuce imaginar printre noi pe acei, care deja nu mai sunt. Serata de comemorare «Se duc ne părăsesc actorii» a fost realizată de invitații: artista poporului Paulina Zavtoni, artista emerită Ninela Caranfil, interpreta Margareta Ivanus, artistul emerit Vsevolod Gavrilov, cant-autorul și interpretul A. Șarapanovschi, profesorul N. Vucol, criticul de artă Olga Bejenaru, poetesa Marietta Russo prin intermediul Bibliotecii, a studenților și liceenilor de la Institutul Militar «Alexandru cel Bun» și Liceul de arte plastice Igor Vieru. Programul a fost deschis cu o frumoasă luare de cuvânt a d. Paulina Zavtoni, care, pentru a câta oară (spune ea) ne adunăm în această bibliotecă pentru a ne reculege gândurile și ai readuce imaginar din nou printre noi, dar și pentru ai face cunoscuți pe copiii noștri cu acei colegi de breaslă, care au trăit, au creat lucruri mărețe și în vîltoarea lor, au ars prematur pentru noi. Probabil că urechea noastră nu poate sesiza sunetele, care le reproduc aceşti pereţi, ce au fost martori la toate activitățile petrecute aici, în acest local împreună cu acele personalităti, care astazi nu mai sunt. Din toate vremurile oamenii culturii au fost faclia ce emana lumina pentru mulţime, au fost luptătorii preschimbarilor in bine, au fost vracii sufletelor omenesti. In poeziile proprii, in cântecele de autor, in piesele interpretate, in cuvintele pline de recunoştinţă, Ninela Caranfil, Marieta Russo, A. Sarapanovschi , Margareta Ivanus, Vsevolod Gavrilov si Nina Vucol au adus omagiu actorilor, interpreţilor, cineaştilor, activiştilor din domeniul culturii naţionale V. Cupcea, V. Apostol, M. Sotchi-Voinicescu, P. Andreicenco, V.Vucol, D. Caraciobanu, T. Ciobanu, E. Loteanu, Ion si Doina Aldea -Teodorovici, S. Pojar, V.Ciutac, G.Vieru şi alţii. In paralel cu aceste nume au fost enunţate şi creaţiile lor de valoare la care au trudit cu sudoarea lor, cu emotiile si cu insăşi viata lor. Criticul de artă Olga Bejenaru si-a inceput povestirea sa cu o îndemnare de a merge la teatru, deoarece aici te poti cultiva pe viu, aici intâlneşti talente adevărate, care nu te pot lăsa indiferent. Despre teatru trebuie scris ca să rămână pentru posteritate. Un scriitor german scria, că teatru este un loc …unde mulţimea se transformă în popor. Am lucrat multă vreme la studioul “Moldova-film” si l-am cunoscut pe tânărul Emil Loteanu la doar 20 de ani. Era student la Institutul de Cinematografie din Moscova, o instituţie de prestigiu, unde se adunau cele mai ilustre minţi. Acolo e un respect deosebit faţă de toţi. In acel an, când Loteanu a susţinut cu brio examenul la secţia teatrală şi regie, la un loc vacant erau alţi 150 de solicitanţi. Apoi a venit să lucreze în calitate de regizor la “Moldova-film”. Este autor, regizor, chiar si scenarist în circa 21 de filme. A produs un adevărat furor, montănd lucrări despre tradiţiile populare ale neamului nostru (Măria sa – hora-Bucovina). A format actori noi ca Svetlana Toma, Grigore Grigoriu. Vsevolod Gavrilov, artist al teatrului dramatic A. P. Cehov si-a început discursul său cu ideea, că un popor fără memorie nu are dreptul la existenţă si a adus un omagiu de profunda recunostinţă lui P. Andreicenco, artist al poporului din RM, un om cu o activitate vastă în domeniul coreografiei, solist al grupului de dansatori al orchestrei de muzică populară Flueraş şi al ansamblului de dansuri populare “Joc”, laureat al Festivalului Mondial al tineretului si studenţilor din anul 1953 din Bucureşti. M. Ivanuş …O alta personalitate, care a lasat in urma sa o contribuţie imensă în valorificarea culturii noastre naţionale a fost şi Serghei Pojar, muzicolog, jurnalist si pedagog, care a scris mai mult de 1300 de articole in ziare despre viaţa oamenilor iluştri. A fost un profesor minunat, obiectul de studiu fiindu-i disciplinile muzicale, muzica solfedgio. A adunat si a cules romanţele marelui Eminescu într-o lucrare aparte, a cîntat a capella, muzică fără acompaniment instrumental în memoria unei actriţe celebre. Lucrarile lui sunt grupate intr-un album tematic, care nu demult a aparut pe rafturile bibliotecilor. A plecat din viată la nici 50 de ani. Publicul s-a arătat destul de interesat de istorisirea doamnei Ninela Caranfil, care personal a cunoscut şi a activat alături de multe nume notorii, ce s-au pomenit astăzi. Ma bucură această idee (spune dansa) de ai comemora pe confraţii noştri. Este de datoria unei biblioteci să promoveze valorile culturale ale poporului nostru. Deoarece domeniul meu de activitate este mai mult arta scenică, mă voi referi în deosebi la activitatea teatrală. Omul care nu vine la teatru, este un om sarac. Un popor se impune prin felul, cum işi cinsteşte pe înaintaşii săi, deoarece au lăsat pentru urmaşi o părticică din ei. De la ei noi ştim încontr-o s-o pornim.. Ceea ce realizează actorul în scenă, o face pe contul propriu, cu ajutorul sistemului nervos, care este accesat de fiecare dată în fata spectatorilor. Cu adancă recunostinţă pronunţ numele d. Valeriu Cupcea , care acum 49 de ani a montat la teatru dramatic “A. S. Puskin”(acum Teatrul Naţional M. Eminescu) pentru prima dată un spectacol despre marele M. Eminescu. A fost primul regizor, care la începutul anilor 60 a sec. trecut a avut indrăzneala să confrunte cenzura politică ce intervenea neîngăduitor in viaţa culturală naţională. Persoana M. Eminescu era interzisă in arealul basarabean. In anul 1961 Valeriu Cupcea a jucat primul rol al lui Eminescu în Moldova, a fost un act de eroism şi datorie civică. Actorul V. Apostol a fost şi va rămâne actorul plural, dedicându-se cu trup şi suflet de la un rol la altul şi pentru care teatrul a însemnat un veritabil templu al Melpomenei. A fost un om deosebit de inteligent, care a muncit cu daruire de sine, pentru ca si-a iubit nespus de mult profesia. Regizorul, dramaturgul, talentatul actor si pedagogul V. Apostol a fost un om curajos. In anii 70-80 ai secolului trecut V. Apostol, fiind singurul regizor basarabean scolit, a montat 6 piese ale lui D. Matcovsci: Preşedintele, Tata, Pomul vietii, Abecedarul, Destinul, Sperietoarea; a colaborat fructuos şi cu talentatul compozitor şi interpret Ion Aldea Teodorovici. Poziţia civică fermă, apartenenţa la mişcarea de renaştere naţională şi culturală a lui V. Apostol căt şi a altor combatanţi ca regizorul Andrei Băleanu, Ion şi Doina Aldea Teodorovici, a ramas în inimile basarabenilor ca fiind legate de nominativul limba romană, istoria românilor, fiinţa naţională. L-am cunoscut şi pe minunatul actor Victor Ciutac, care in anii 70-80 a fost unul dintre cei mai populari actori de film din R. Moldova.A debutat in filmul lui E. Loteanu “Poenile rosii”, “Ofiter in rezerva”, “Lăutarii”, “Dimitrie Cantemir” s.a. În teatru s-a aflat timp de 45 de ani, după care s-a retras pentru a scrie romanul “Exilati in umilinta”, unde tratează tema despre identitatea naţională. A plecat din viaţă aproape o data cu poetul G. Vieru (au fost colegi de şcoală). În continuare N. Caranfil îşi dezvăluie şirul gândurilor,oprindu-se la numele D. Caraciobanu, artist emerit al Rmoldova, care a creat o serie de caractere pe scena teatrelor naţionale (Chiriţa lui V. Alexandri, Radu-Stefan de Aureliu Busuioc, Aghache Ţăruş de I. Podoleanu). A fost un excelent actor al jocului de improvizaţie, dând dovadă de o profunda inţelegere a subiectelor jucate. Un moment de reculegere ii aducem si artistului poporului C. Constantinov, actor de teatru si film, care si-a consacrat întreaga viaţă scenei teatrale şi a creat roluri importante atât dramatice, cât şi comice, de natură populară. În încheere distinsa doamnă N.Caranfil şi restul invitaţilor au spus, că toate aceste nume rostite astăzi (şi nu numai) le tpansmitem cu pioşenie D-stră, celor prezenţi, pentru memorie. Viaţa unui actor este un veşnic drum, un călător în această viaţă. Veniţi la teatru !!!

Anastasia Moldovanu, şef oficiu, Biblioteca de Arte

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s