Andrei Burac – dialog între generaţii


Asemeni artei ce materializează spiritul până la devenire tangibilă se dovedește a fi și biblioteca – o aspirație reflectată într-o reprezentare, o imensă deschidere spre sacru și sublim. Având misiunea de a trezi în oameni instinctul desăvârșirii și al perfecțiunii, biblioteca oferă posibilități și căi sigure spre a atinge absolutul. Tinzând spre realizarea sarcinilor menționate mai sus, Biblioteca de Arte organizează diverse evenimente și întruniri cultural – artistice cu distinse personalități notorii cum ar fi: Glebus Sainciuc, Doctor Honoris Cauza, ex-ministrul culturii Ion Ungureanu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi, artişti ai poporului – Paulina Zaftoni, Ninela Caranfil, Vladimir Cobasnean, Pavel Darie, profesori de pictură şi muzică din ţara şi de peste hotare. Recent, în cadrul Săptămânii Cărţii pentru Copii şi Tineret, în colaborare cu membrii Clubului «Sub steaua copilăriei» și elevii Liceului roman-spaniol «Miguel de Cervantes», a avut loc întâlnirea cu poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul și traducătorul Andrei Burac. Publicul a fost profund entuziasmat de originalitatea, cultura și afinitățile estetice care cu certitudine puteau fi sesizate pe parcursul dialogului dintre generații susținut de distinsul scriitor. Încadrându-se în categoria cumularzilor, scriitor ce își face apariția pe arena literară dintr-un domeniu ce nu este adiacent filologiei, ne impresionează prin abnegația de a se dedica definitiv activității literare. Prin jocul de cuvinte încrustat în flacăra creației, scriitorul rostește cu o deosebită simplitate adevăruri existențiale, dezvăluind subtilitatea valorilor spirituale și existența efemeră a omului singur în univers. Strigătul interior este vădit în piesele sale prin sintagmele aforistice și mijloacelor specifice stilului distinctiv. Datorită atât cadenței și creației literare, cât și activității culturale sunt bine meritate: Premiul pentru poezie al USM (1998), Premiul UNESCO – Pentru propagarea Binelui și a Culturii (2002), în 2004 Premiul de Excelență pentru contribuția la dezvoltarea dramaturgiei naționale, este deținător al medaliei „Mihai Eminescu”, precum şi multe alte aprecieri. Iniţial creaţia literară fiind tratată ca un hobby, Andrei Burac şi-a manifestat profesionalismul și dragostea față de medicină încă de la vârsta de 17 ani, activând în calitate de felcer, ulterior medic chirurg. Experiența acumulată pe parcursul acestei perioade la motivat sa se simtă fericit, «cineva are nevoie de mine, pot sa contribui și la sănătatea sufletească a pacienților», afirmă cu nostalgie scriitorul. Fiind întrebat de către tineri, de ce s-a dezis de medicină, maestrul recunoaște că a fost pătruns de calitatea sa de creator autentic, iar spiritul novator l-a transformat în om al scrisului, adorator al vieții de mare excepție. Au urmat mai apoi zeci de întrebări, la care stăpânitor al cuvintelor fiind, răspundea fie prin vers sau simplu, sugerând prin fiece răspuns acel strigăt lăuntric care luminează în profunzime înțelesuri filosofice, comunicând elevilor îndemnul de-a ne încrede numai în noi înșine și de a trăi în aşa mod viața, ca moartea să ne găsească pregătiți. Deși autorul nu consideră că ar fi atins perfecțiunea: «sap şi scot mai multe straturi de pulbere /de pe fiinţa mea», mulţumeşte cititorului astfel: Îţi sunt recunoscător/ Pentru unghiul/ De unde se vede mai mult/ Decît cele patru puncte cardinale.

Diana Bacal, şef oficiu Biblioteca de Arte

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s